Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "decarbonare energie pnrr"

Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.

Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut, sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.

După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul schimbase discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.

După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.

Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență de eliminare a cărbunelui din sistemul energetic național, la care s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede interzicerea construirii de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, încetarea producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, precum și retragerea din exploatare și închiderea definitivă și ireversibilă, până la data de 31 decembrie 2030, a unei capacități energetice totale instalate pe bază de lignit și huilă de 4.920 MW.

Premierul Florin Cîțu a transmis pe Facebook, după întâlnirea cu reprezentanții grupului italian de energie și utilități Enel, că energia verde este viitorul, iar pentru asta este nevoie de investiții în generarea de energie regenerabilă, rețele și digitalizare.

Guvernul s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că în cel mult un an va elabora, dezbate, adopta, trece prin Parlament și publica în Monitorul Oficial o lege de eliminare treptată, în decurs de 10 ani, a cărbunelui din sistemul energetic național.

Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României prevede un buget total de 1,6 miliarde euro pentru "Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen", potrivit unei sinteze a Planului prezentată în Parlament.